Epuizarea nu apare doar din faptul că aveți prea multă muncă. Apare mai ales atunci când, pe termen lung, faceți lucruri care merg împotriva firii dumneavoastră. Fiecare sarcină pentru care trebuie să vă forțați vă ia mai multă energie decât vă dă înapoi. Iar când se repetă zi după zi, combustibilul se termină. Dimpotrivă, când faceți zilnic ceea ce vă reușește și vă place, extrageți energie din muncă, nu doar o pierdeți. Acesta este miezul motivului pentru care punctele forte și epuizarea sunt atât de strâns legate.
Acest articol nu înlocuiește ajutorul de specialitate. Arată un singur lucru concret pe care îl aveți sub control: cât de bine se potrivește munca dumneavoastră zilnică cu ceea ce vă reușește în mod natural.
Ce este epuizarea și ce nu este
Epuizarea este o stare de istovire cronică. De obicei o recunoașteți după trei lucruri care apar împreună:
- Oboseală permanentă, pe care nu o repară nici weekendul, nici concediul.
- Cinism și distanțare față de muncă, colegi și de lucrurile care vă plăceau înainte.
- Scăderea performanței și senzația că nu reușiți nimic, chiar dacă vă străduiți mai mult ca înainte.
Ce nu este epuizarea: nu este lene și nici slăbiciune de caracter. Adesea îi privește tocmai pe cei mai performanți și mai conștiincioși oameni, care au tras multă vreme mai mult decât puteau duce. A privi epuizarea ca pe un eșec personal este nu doar nedrept, ci și contraproductiv. Adâncește sentimentul de vinovăție și amână momentul în care omul cere ajutor.
De ce munca în talent protejează și munca împotriva talentului istovește
Când faceți o sarcină care se potrivește cu talentul dumneavoastră natural, se întâmplă ceva aparte. Munca merge mai ușor, timpul trece mai repede, iar la final nu ieșiți fără energie, ci mai degrabă cu energie în plus. Această stare se numește flow. Nu este întâmplare și nici o chestiune de fire. Este semnul că sarcina corespunde felului în care gândiți și acționați.
Munca împotriva talentului funcționează invers. Trebuie să depuneți efort conștient pentru lucruri care altora le vin de la sine. Fiecare astfel de sarcină este o mică frecare. Punctual, se poate duce. Problema apare când frecarea se adună prea mult și durează luni de zile.
Iar aici este ideea cea mai importantă a întregului articol: contează mai degrabă tipul de muncă decât cantitatea ei. Un om care face mult din ceea ce îi reușește rezistă mult timp. Un om care face chiar mult mai puțin, dar preponderent ceea ce nu i se potrivește, se epuizează mai repede. Volumul nu este variabila principală. Armonia cu propria fire, da.
Conform Gallup, oamenii care primesc spațiul de a face zilnic ceea ce le reușește arată o implicare de până la 6 ori mai mare și au o șansă de 3 ori mai mare să evalueze calitatea vieții lor ca fiind excelentă. Nu sunt cifre despre performanță cu orice preț. Sunt cifre despre faptul că munca în armonie cu talentul se reflectă și în starea generală de bine a omului.
Capcana „reparării slăbiciunilor”
În cultura corporativă este adânc înrădăcinată ideea că trebuie să ne perfecționăm mai ales la ceea ce nu ne reușește. Sună responsabil. Din perspectiva riscului de epuizare, este însă o strategie perfidă.
Imaginați-vă un om care petrece cea mai mare parte a zilei în activități aflate în afara talentelor sale, tocmai fiindcă pe acelea le consideră „rezervele” lui. Muncește sârguincios la ele. Rezultatul este că zi de zi rămâne în cea mai solicitantă zonă, unde fiecare sarcină îl costă un efort excesiv. Nu face neapărat mai multă muncă decât ceilalți. Cu toate acestea se epuizează mai devreme, pentru că lipsesc aproape complet activitățile care l-ar reîncărca.
Cunoașterea propriilor puncte forte schimbă însă ceva de la sine. Conform Gallup, la oamenii care își cunosc și înțeleg punctele forte se asociază și o productivitate cu 7,8 % mai mare. La nivelul celor 34 de talente și al celor peste 37 de milioane de oameni care au trecut prin evaluare apare un tipar: cine construiește pe atuurile sale merge mai sustenabil decât cel care încearcă mereu să își compenseze punctele mai slabe.
Dacă vreți să înțelegeți de ce punctele forte nu sunt doar o senzație bună, ci tipare concrete de comportament, citiți de ce punctele forte nu înseamnă o senzație.
Ce faceți concret cu asta
Punctele forte se pot folosi ca instrument de prevenție, nu doar ca temă pentru o discuție de dezvoltare. Procedeul este mai simplu decât pare.
- Cartografiați ce vă încarcă și ce vă stoarce. Parcurgeți o săptămână obișnuită de lucru și, la fiecare activitate mai mare, notați dacă după ea aveți mai multă sau mai puțină energie. Lista aceea este de obicei surprinzător de clară.
- Deplasați centrul de greutate spre talente. Nu e vorba să scăpați de tot ce e neplăcut. E vorba de o deplasare treptată a raportului, astfel încât cea mai mare parte a zilei să cadă pe lucrurile care vă reușesc. Chiar și o mică schimbare de raport se vede în câteva luni.
- Slăbiciunea supravegheați-o, nu o șlefuiți. La ceea ce nu vă reușește, de obicei nu e nevoie să excelați. Aveți nevoie ca acel lucru să nu vă doboare. Uneori ajută să delegați sarcina, alteori să o simplificați, alteori doar să o supravegheați ca să nu facă pagube.
- Vorbiți despre asta cu voce tare. Când știți ce vă încarcă și ce vă stoarce, puteți negocia obiectiv repartizarea muncii. Nu este o plângere. Este întreținerea propriei performanțe.
Cine vrea să meargă în profunzime și să înțeleagă cum se recunoaște și se folosește talentul în practică, găsește un procedeu concret în articolul cum să recunoașteți și să folosiți punctele forte ale unui om.
Rolul managerului
Individul își influențează ziua doar în parte. Managerul influențează zilele întregii echipe. Iar tocmai repartizarea muncii este una dintre cele mai puternice pârghii pe care echipa le are împotriva epuizării.
Un manager care știe ce îi reușește fiecăruia poate împărți sarcinile mai inteligent. Nu după cine este tocmai liber, ci după cel căruia i se potrivește sarcina respectivă și cel pe care, dimpotrivă, îl stoarce pe termen lung. Rezultatul este dublu. Munca merge mai repede și oamenii rezistă mai mult fără să se frângă.
Gallup arată că la oamenii care pot construi pe punctele lor forte există o șansă cu 15 % mai mică să demisioneze și o productivitate cu 8 % mai mare. În spatele acelor cifre stă și un efect tăcut, greu de măsurat: o echipă în care oamenii nu ajung prematur la capătul puterilor nu trebuie să înlocuiască mereu colegi epuizați.
Munca cu talentele întregii echipe este o cursă de lungă durată. Descriem cum arată o astfel de însoțire sistematică la serviciul însoțire pe termen lung.
Când autogestionarea nu este de ajuns
Să fim preciși. Epuizarea este o temă de sănătate și, într-o fază avansată, nu se rezolvă printr-o mai bună repartizare a sarcinilor. Munca cu punctele forte este prevenție și sprijin. Nu este tratament.
Dacă istovirea durează săptămâni, se reflectă în somn, în dispoziție sau în sănătatea fizică și nu dispare nici după odihnă, este momentul să căutați ajutor de specialitate. Medicul de familie, psihologul sau terapeutul sunt oamenii potriviți. Noi nu suntem medici și nici terapeuți și nu îi înlocuim. Arătăm un singur lucru concret pe care îl aveți în mâinile dumneavoastră: cât de mult construiește munca dumneavoastră zilnică pe ceea ce vă reușește. Asta nu elimină complet riscul de epuizare, dar poate ajuta la reducerea lui.
Întrebări frecvente
Înseamnă munca în punctele forte că voi evita tot ce este neplăcut? Nu. Orice muncă are sarcini care nu plac nimănui. Contează raportul. Când cea mai mare parte a zilei cade pe ceea ce vă reușește, duceți și acea parte care nu vă reîncarcă.
Nu este munca doar în talentele proprii un fel de comoditate? Dimpotrivă. Munca în talent este de obicei solicitantă, doar că efortul acela vă epuizează mai puțin și aduce rezultate mai bune. Nu e vorba de exigențe mai mici, ci de o mai bună armonie între sarcină și om.
Se poate epuiza și un om care face ceea ce îi place? Da. Punctele forte reduc riscul, dar nu anulează influența cantității de muncă, a lipsei de odihnă sau a stresului de lungă durată. Sunt una dintre pârghii, nu o garanție.
Cum aflu ce sarcini mă încarcă și care mă storc? Cel mai simplu început este o săptămână de observație și o notiță la fiecare activitate. O imagine mai sistematică o dă cartografierea talentelor, mai multe la sprijinul stării de bine sau prin testul Gallup.
De unde vin cifrele acelea despre productivitate și implicare? Provin din datele de lungă durată ale companiei Gallup, colectate de la milioane de oameni. Un rezumat găsiți în cercetarea lor despre puterea punctelor forte.
Dacă simțiți că munca dumneavoastră merge de multă vreme împotriva firii dumneavoastră, nu trebuie să vă dați seama pe cont propriu. Vedeți cum funcționează sprijinul stării de bine prin punctele forte sau scrieți-ne. Împreună vom cartografia ce vă încarcă și ce vă stoarce și vom seta munca astfel încât să vă susțină, nu să vă frângă.
